Psalm

Sunt vinovat ca am ravnit
Mereu numai la bun oprit
Eu am dorit de bunurile toate
M-am strecurat cu noaptea in cetate
Si am pradat-o-n somn si-n vis
Cu bratu-ntins, cu pumnu-nchis.
Pasul pe marmur tacut,
Calca lin, ca-n lut,
Steagul noptii, desfasat cu stele,
Adapostea faptele mele
Si dormea strajerii-n uliti
Razimati de suliti.
Iar cand plecam calare, cu trofee
Furasem si cate-o femee
Cu paru de tutun,
Ca duda tatii neagra, cu ochii de lastun
Ispitele usoare se blajine
N-au fost si nu sunt pentru mine
Iar blidul meu, ca si in cugetare,
Depris-sm gustul otravit si tare.
Ma scald in gheata si ma culc pe stei,
Unde da bezna eu framant scantei,
Unde-i tacere scutur catusa,
Dobor cu lanturi usa.
Cand ma gasesc in pisc
Primejdia o caut si o isc,
Mi-aleg poteca stramta ca sa trec,
Ducand in carca muntele intreg.

Pacatul meu adevarat
E mult mai greu si neiertat
Cercasem eu, cu arcul meu,
Sa te rastorn pe Tine, Dumnezeu!
Talhar de ceruri, imi facui solia
Sa-ti jefuiesc cu vulturii taria.

Dar eu ravnind in taina la bunurile toate
Ti-am auzit cuvantul, zicand ca nu se poate.

Psalmul VI

Te dramuiesc in zgomot si-n tacere
Si te pandesc in timp, ca pe vanat,
Sa vad:esti soimul meu cel cautat?
Sa te ucid? Sau sa-ngenunchi a cere.

Pentru credinta sau pentru tagada,
Te caut darz si fara de folos.
Esti visul meu, din toate, cel frumos
Si nu-ndraznesc sa te dobor din cer gramada.

Ca-n oglindirea unui drum de apa,
Pari cand a fi, pari cand ca nu mai esti;
Te-ntrezarii in stele, printre pesti,
Ca taurul salbatec cand se adapa.

Singuri, acum in marea ta poveste,
Raman cu tine sa ma mai masor,
Fara sa vreau sa ies biruitor.
Vreau sa te pipai si sa urlu: "Este!"

Tudor Arghezi

Deszapezirea a costat in iarna aceasta 80 mil. euro

Ministrul transporturilor si infrastructurii, Radu Berceanu, a declarat ca in aceasta iarna s-au cheltuit, pana in prezent, 80 de milioane de euro pentru deszapezire, suma de aproape patru ori mai mare fata de cea alocata in iernile precedente, deoarece sezonul acesta a fost deosebit de greu.
Intrebat cum comenteaza faptul ca Emil Boc s-a declarat nemultumit de modul in care au decurs lucrarile de deszapezire la autostrada A2, Berceanu a raspuns: "Dreptul primului-ministru. Nici mie nu-mi place foarte tare, dar la mijloacele pe care le avem, atat am reusit."
Titularul portofoliului de la Transporturi a precizat ca iarna grea a determinat o crestere ampla a costurilor cu deszapezirea. "Pe deszapezire am dat aproape de patru ori mai mult decat era programat si decat s-a cheltuit in iernile precedente. E o situatie obiectiva la care nu exista o solutie miracol. Probabil ajungem undeva, din noiembrie pana acum, spre vreo 80 de milioane de euro", s-a referit Berceanu la costuri, potrivit NewsIn.
El a comentat si criticile aduse in presa referitoare la absenta sa in mijlocul lucrarilor de inlaturare a zapezii. "Daca cineva crede ca e foarte important sa-mi pun caciula de iarna, sa ma echipez si sa o iau prin nameti ca sa fie o multumire generalizata, pot sa fac si lucrul asta. Adevaratele probleme pe care trebuie sa le rezolve un ministru sunt probleme de fond. Se intampla si lucruri care nu se vad la televizor", a mai spus Berceanu.
Cu privire la autostrada Transilvania, ministrul transporturilor si infrastructurii a reiterat faptul ca programele finantate cu bani exclusiv de la buget, cum este cel de fata, sunt prioritati de ordinul trei fata de programele realizate cu fonduri nerambursabile. "Din 2010 prioritatile vor fi proiectele cu cofinantare a fondurilor nerambursabile de la Uniunea Europeana. Prioritatea numarul doi va fi cofinantarea proiectelor cu bani de la BEI, BERD si de-abia al treilea nivel proiectele cu bani exclusiv de la buget. Asta se intampla acum pentru ca banii sunt mai putini de la buget. Daca nu reusim sa gasim o formula care sa nu ne creeze probleme referitoare la deficitul bugetar nu o sa fie foarte bine cu autostrada Transilvania", a mentionat Radu Berceanu.
Tot finantarea este problema invocata de Berceanu pentru a justifica scepticismul
"Am facut deja un proiect micut de infrastructura pentru a da drumul punctului de frontiera de la Radauti-Lipcani unde podul era facut, dar lipseau niste platforme si infrastructura vamala. Unele lucruri de mai mica anvergura le putem face, altele sunt chestiune de bani, nu de lipsa de dorinta de a strange legaturile", a explicat Berceanu.
Ministrul a spus ca este nevoie de construire unui pod, al carui cost este estimat la circa 10 milioane de euro pentru ca, de-a lungul frontierei, exista o zona de 100 de kilometri in care nu exista trecere, insa varianta optima de realizarea ar fi incheierea unui parteneriat public-privat pentru ca resursele bugetare sunt limitate.

"Anul asta nici nu se pune problema, dar nu intrevad realmente posibilitati nici pentru anii viitori pentru ca nu o sa creasca bugetul dintr-odata si vom avea lucuri ramase in urma de rezolvat prin tara", a conchis Berceanu.

Sursa: wall-street.com

PUNCTUL TERMINUS

Celor îndrăgostiţi deseori li se întâmplă să aducă în discuţie subiectul timpului nesupus nici unei presiuni – timp să te plimbi în voie prin pădurile primăvăratice, timp să contemplezi frumuseţea, timp să priveşti lung, asemenea oilor pe câmp. Tot acest timp pot fi „clipe preschimbate în eternitate” care înseamnă clipe lipsite de presiunea timpului – clipe fără de timp.
In acest timp fără de timp există o presiune, care este conştientizarea inevitabilă a apropierii de punctul terminus. Sfârsitul vacanţelor si sunetul clopoţelului ne cheamă din nou la şcoală.
Mă gândesc să evadez într-o călătorie în sălbaticia muntelui, care o văd ca pe o cale să scap de toată această presiune – deşi nimeni nu poate scăpa în totalitate de ea, pentru că viaţa e presată de moarte, punctul terminus. Socrate refuza să-şi amâne propria moarte cu câteva ore. Probabil ştia că acele câteva clipe sub presiunea timpului nu meritau osteneala. Oricât mi-aşi dori să scap de această presiune a timpului, trăiesc în timp, acel timp creat de Dumnezeu.
Cea mai dragă fiinţă a mea pe pământ, într-o zi va fi despărţită de mine de acest timp şi va trece în eternitate. Eu însă voi rămâne încătuşată în acest timp. Prin această despărţire pot vedea eternitatea cu alţi ochi; îmi dă ocazia să privesc dincolo de bariere – trăiesc cu speranţa că moartea e doar o trecere spre eternitate, spre fiinţa dragă. Deşi mi-e frică de moarte, parcă o aştept cu o stranie nerăbdare. Si totusi distanţa dintre timp şi eternitate nu e chiar atât de greu de trecut pe cât se pare. Poate mă ajută şi faptul că, năzuinţa spre eternitate a fost sădita de la început în sufletele noatre.
Uneori visez la cer, la eternitate... Eu împreună cu iubitul meu, după ce am învins timpul, luând micul dejun printre nori. Apoi mă ridic de la masa „pufoasă” şi-i spun că merg să contemplez „pajiştea” o vreme. Stau nestingherită şi o privesc... câteva ore, câteva zile, câţiva ani... nu ştiu câtă vreme... de data asta timpul nu mai mă presează, el nu există. Apoi, mă ridic şi vreau să mă întorc înapoi, însă, în drum mă întâlnesc cu prietena mea, care pe pământ purta numele unei flori cu un parfum îmbătător, ne aşezăm pe o bancă sorbind poate dintr-un pahar cu vin, vorbind despre tot ce era greu de înţeles pe când trăiam sub presiunea timpului. Vorbim o oră sau mai multe până când ne spunem tot ce-am avut de spus deocamdată. Apoi mă întorc bucuroasă la iubitul meu care între timp învăţase să cânte la pian: dorinţă neîmplinită pe pământ. În tot acest timp nu mi-a simţit lipsa, chiar dacă am fost plecată o oră, o zi sau o sută de ani pentru că aici nu există timp, nu exisă senzaţia timpului care se scurge. Este eternitatea...
Întrezăresc eternitatea pentru că stiu că acolo bucuria nu are sfârşit, acea bucurie după care tânjesc în fiecare zi. Fărâme din acea bucurie o putem regăsi escaladând munţii, contemplând frumuseţea lor, iubind cu toată pasiunea. Sufletul omenesc a fost făcut să se bucure astfel, deşi, aici, în timp e doar o bucurie parţială. Timpul care mi-a mai rămas vreau să-l trăiesc cu gândul la eternitate, izvorul bucuriei...

Estera Opre

Vânzări record de smartphone-uri în 2009

Piaţa de telefoane tip smartphone a înregistrat o creşte de 15,1% în 2009 comparativ cu anul precedent, în trimestrul al patrulea realizându-se livrări record, potrivit companiei IDC, informează Cnet News. Anul trecut s-au vândut peste 174,2 de milioane de unităţi, iar Nokia a fost marca preferată de clienţi.

Compania finlandeză a vândut 67,7 de milioane şi şi-a adjudecat o cotă de piaţă de 38,9%, Research in Motion (RIM) 34,5 milioane şi 19,8%, Apple 25,1 milioane şi 14,4%, HTC 8,1 milioane şi 4,4%, Samsung 5,7 milioane şi 3,3%, iar alţi producători 33 de milioane şi 19%. Nokia a înregistrat faţă de 2008 o creştere de 11,9%, RIM de 46,2%, Samsung de 8%, iar HTC de 5,6%.
În trimestrul al patrulea din 2009 au fost livrate peste 54 de milioane de telefoane smartphone, cu 39% mai multe decât în aceeaşi perioadă din 2008. Nokia vândut 20,8 milioane de unităţi, RIM 10,7 milioane, Apple 8,7 milioane, Motorola 2,5 milioane, HTC 2,4 milioane, iar alţi producători 9,4 milioane.
Dintre companiile producătoare, Apple a obţinut cea mai mare creştere de la an la an (81,9%). Cu 25,1 milioane de telefoane vândute în 2009, comparativ cu 13,8 milioane în 2008, cota sa de piaţa a crescut de la 9,1% la 14,4%. Trimestrul al patrulea a fost foarte bun pentru compania care produce iPhone, vânzările sale practic dublându-se faţă de cele din primul trimestru al lui 2009, la 8,7 milioane de unităţi, de la 4,4 milioane.

Preluat de pe gândul.info

Theranova se implică în Haiti

Fundaţia Theranova se implică în ajutorarea persoanelor care suferă în urma dezastrului din Haiti. Fundaţia confecţionează proteze şi orteze pentru persoanele cu dizabilităţi în colaborare cu o fundaţie germană care a luat decizia de a cumpăra şi a trimite în Haiti un atelier mobil.
Centrul de protezare din Haiti, care este condus de americani şi canadieni, a fost distrus în totalitate. Cei de acolo au cerut să trimită urgent tehnicieni pentru a-i ajuta pe cei amputaţi recent.
Primarul Ilie Bolojan s-a implicat în acordarea ajutorului financiar.
Cu toate acestea mai este nevoie de bani pentru a acoperi toate costurile necesare acestei călătorii pe durata a 4 săptămâni. Fondurile ce se vor strange vor fi folosite pentru asigurarea apei potabile şi a alimentelor de bază necesare tehnicienilor pentru a-şi desfăsura activitatea în condiţii normale.