În aşteptarea Guvernului de 30 de zile care va fi format de premierul propus de Traian Băsescu, cel care are ultimul cuvânt, partidele politice au început concursul "Cine numeşte primul
prim-ministru". Între timp, Banca Naţională a fost nevoită să intervină pe piaţă pentru ca leul să nu o ia la vale, iar riscul de ţară al României a fost ridicat de către organismele internaţionale. Consecinţa: ne vom împrumuta mai scump.
Mirecea Geoană a declarat că PSD, PNL şi UDMR au convenit să susţină un premier independent până la alegerile prezidenţiale. Runda finală de negocieri va avea loc mâine la Senat. Klaus Johannis, primarul Sibiului, propus de PNL pentru preluarea funcţiei de premier a fost invitat la discuţii.
PNL, PSD şi UDMR au ajuns, marţi seară, la un acord de principiu asupra formării unui Guvern de tehnocraţi, care să fie condus de Klaus Johannis. Liderii celor trei formaţiuni politice şi cel al minorităţilor naţionale s-au întâlnit la sediul Grivco, una din firmele lui Dan Voiculescu din Băneasa. După discuţii, preşedintele PSD, Mircea Geoană, a anunţat că s-a convenit "susţinerea unui prim ministru independent şi a unui Executiv cu specialişti neangajaţi politic". Geoană a precizat că această formulă va fi valabilă "până la alegerea unui nou preşedinte al României". Runda finală a consultărilor va avea loc mâine la Senat, unde a fost invitat pentru "o discuţie clarificatoare" şi primarul Sibiului, Klaus Johannis. "Având în vedere eşecul previzibil al discuţiilor de la Cotroceni, este evident că există o majoritate transparentă capabilă şi dispusă să asigure stabilitate politică şi alegeri corecte", a arătat Geoană. "Sunt convins că cele anunţate vor deveni, mâine, realitate în România", a conchis acesta.
Retrospectivă
Guvernul a căzut. Crin Antonescu s-a repezit să-l propună pe "independentul" Klaus Johannis ca premier. Traian Băsescu a chemat repede partidele la Cotroceni ca să le amintească faptul că, orice independent ar propune, el nu poate fi "independent" de Palatul Cotroceni. Geoană nu s-a repezit să meargă la Cotroceni, dar s-a grăbit să organizeze el, la Senat, consultări cu partidele politice. Boc s-a grăbit să acuze "conspiraţia" parlamentarilor cu "pensii nesimţite" care l-au dat jos. Băsescu s-a grăbit să-i mulţumească pentru "curaj", "responsabilitate" lui Emil Boc.
Toate sunt doar mişcări politice pe o tablă de şah. Dacă dăm la o parte discursurile pline de cuvinte precum "responsabilitate", alegătorii, cei pe care ei îi cheamă spre finalul acestui an la urne, au avut doar de pierdut. Iată doar două exemple din pierderile pe care le vor suporta alegătorii: 1. Banii pe care BNR i-a aruncat pe piaţă cu doar câteva minute înainte ca Guvernul să cadă în Parlament, cu scopul de a menţine stabil cursul leu-euro. 2. Creşterea riscului de ţară. Deşi a urcat cu doar 0,1%, acest procent care pare infim scumpeşte pe termen lung creditele pe care statul român le va lua ca să poată supravieţui.
Sursa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu