În caz de un alt cutremur circa 800 de imobile riscă să cadă

Un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter le-a stricat ieri ziua de plajă românilor de la malul Mării Negre şi i-a pus pe gânduri pe bucureştenii care s-au trezit că li se zdruncină monitoarele computerelor de la birou.

Unul cu 1,5 grade mai mare ar ucide de câteva ori mai multi români decât în 1977. Cutremurul de ieri, de la ora 10.50, a fost de suprafaţă, înregistrându-se la o adâncime de 20 de km în Marea Neagră. Epicentrul mişcării telurice a fost localizat la 41 de km sud-est de Constanţa şi la 15 km est de Mangalia.

„În zonă avem de-a face cu o falie activă. S-a produs o mişcare pe falie ca re i-a perturbat sistemul, ne aşteptăm la o rearanjare ce se produce prin cutremure mai mici”, a spus directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), Mircea Radulian.

Mai puternic la bulgari

Seismul a durat foarte puţin, vreo două secunde, propagarea undelor - mai mult, în jur de 30 de secunde. „A avut mai multe replici de mică intensitate, cuprinse între 1 şi 3 grade pe scara Richter”, a precizat aseară Gheorghe Mărmureanu, directorul INCDFP.

Deşi s-a resimţit mai tare pe teritoriul Bulgariei, cutremurul nu i-a lăsat nepăsători nici pe românii de pe litoral. „Eram cu familia într- o coferătie din Mangalia, pe faleză. S-a simţit tare, ne-am speriat şi noi, şi angajatele de acolo. Mesele trepidau, au căzut paharele de pe tejghea”, a povestit Mirela Oprea, turistă din Râmnicu-Sărat.

3.585 de imobile-problemă

1,5 grade în plus la valoarea seismului produs ieri ar fi putut pune, lejer, la pământ 800 de clădiri de locuit din România, expertizate seismic de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei.

Numărul imobilelor ce s-ar putea prăbuşi este chiar şi mai mare, dacă luăm în considerare faptul că există oraşe în care nu s-a evaluat nicio clădire, chiar dacă degradarea se vede şi cu ochiul liber.

Un exemplu în acest sens este Timişoara: cu toate că la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Banat există o listă a clădirilor cu probleme, în documentele Ministerului Dezvoltării nu apare nimic despre acestea. Nici Alba şi Mureş nu figurează pe lista clădirilor expertizate seismic. Până la momentul de faţă, avem, oficial, 3.585 de imobile şubrede, dintre care 2.639 numai în Capitală.

Cele mai multe clădiri expertizate sunt în Bucureşti: 126 care reprezintă „pericol-public”, 392 care au gradul I de risc seismic şi alte 269 încadrate în gradul II de risc seismic. Pe locul doi în topul judeţelor cu cele mai multe clădiri expertizate e judeţul Iaşi, cu 275 de clădiri identificate, din care 100 au gradul I. Urmează Galaţi, unde 61 dintre cele 115 imobile expertizate ar putea cădea.

În patru ani şi jumătate, de când a început consolidarea clădirilor cu probleme, autorităţile locale - care se ocupă de reabilitare - au reuşit să pună pe picioare doar 15 blocuri. Dintre acestea, 12 sunt în Capitală, iar celelalte trei sunt în Târgu-Mureş, Brăila şi Bacău.

În total, lucrările au costat 50 de milioane de lei (aproximativ 12 milioane de euro), potrivit Ministerului Dezvoltării. Pentru 2009, ministerul pune la bătaie 10 milioane de lei (aproximativ 2,4 milioane de euro), sumă pe care o au la dis poziţie primăriile pentru reconsolidarea seismică a clădirilor de locuit.

Preluat de pe evz.ro