Andrei Negrea (23 de ani) a fost arestat în China pentru trafic de droguri. După ce a fost condamnat la moarte, săptămâna trecută a fost executat. Românul făcea parte dintr-o reţea internaţională şi a fost prins la sfârşitul anului trecut. Conform procedurilor chineze, execuţia are loc prin împuşcare în cap.
Despre viaţa lui Andrei, un tânăr din comuna suceveană Adâncata, plecat la sfârşitul anului trecut în China, nu se mai ştiu foarte multe lucruri.
Părinţii, dărâmaţi acum de durere că fiul lor ar fi fost ucis de autorităţile chineze, aşteaptă cu sufletul la gură confirmarea tragicei veşti şi de către reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe (MAE) din ţara noastră.
Deocamdată, singurul care confirmă că băiatul a fost deja executat este Marius Cazac, şeful Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Suceava.
La MAE, atât la nivelul Ambasadei României de la Beijing, cât şi la nivelul ministrului Cristian Diaconescu, nimeni nu are habar despre soarta cetăţeanului român Andrei Negrea.
„Din informaţiile noastre, tânărul a fost arestat în China încă de anul trecut şi executat săptămâna trecută pentru trafic de droguri. În perioada următoare mai aşteptăm câteva date de la oficialii din China şi apoi vom anunţa oficial şi familia“, a declarat procurorul Marius Cazac.
Vestea morţii băiatului îi terorizează în fiecare zi pe părinţii acestuia, care refuză să creadă că Andrei a fost executat. „Pe 13 iulie am vorbit cu el la telefon. Mi-a zis că e bine, că nu are nicio legătură cu traficanţii de droguri. Nu ştiu ce face acolo, ce munceşte, dar ce se spune despre el sunt doar bârfe“, a spus Maria Negrea, mama lui Andrei.
Şi Eugen, tatăl tânărului sucevean, se agaţă cu disperare de ultimele discuţii cu fiul său. „De ce nu m-a anunţat şi pe mine cineva? Nu aşa este normal? Eu i-am trimis bani săptămâna trecută acolo, în China. Cum poate primi un mort bani?“, se întreabă tatăl lui Andrei.
Cu mâhnire, bărbatul îşi aduce aminte că fiul său a plecat de acasă pe furiş la sfârşitul anului trecut. „Nici nu am ştiut că pleacă în altă ţară. I-a zis lui maica-sa, nu mie. Eu l-am dus dimineaţa la serviciu, că muncea cu mine la firma familiei şi el a plecat“, spune Eugen Negrea.
Acesta susţine că, la început, nu ştia că Andrei a ajuns până în China, ci că e la muncă într-o ţară europeană. „Imediat după Revelion am primit un mesaj pe telefon de la el cu urarea «La mulţi ani şi la mulţi bani!» Când mă uit, număr de China. Să cad jos atunci!!“, mai spune tatăl tânărului.De câteva luni, familia băiatului trece printr-un adevărat coşmar atât din cauză că veştile de la Andrei sunt foarte puţine, cât şi pentru că au ajuns subiectul principal de discuţie în comuna Adâncata unde şi-au trăit toată viaţa.
„Noi am fost mereu oameni la locul nostru. Ne-am văzut de treabă. Acum toţi ne vorbesc, de la primar până la ultimul om“, spune femeia. „De ce nu se leagă de marii traficanţi? Dacă era aşa, el era un amărât. Chiar dacă îmi voi cheltui toată averea, am să fac dreptate şi am să descopăr cine este capul traficanţilor, că trebuie să fie unul“, spune tatăl lui Andrei.
Ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu, a declarat ieri pentru „Adevărul“ că a aflat despre acest caz din presa locală. Raportat la minimele informaţii obţinute din presă, ministrul a explicat că românul „trebuia să respecte legile ţării în care se afla“.
Pe de altă parte, MAE susţine într-un comunicat remis redacţiei „Adevărul“ că la nivelul ministerului nu există informaţii despre niciun român arestat, judecat sau condamnat la moarte în China.
„Ambasada României la Beijing nu a fost notificată în legătură cu arestarea cetăţeanului român la care faceţi referire“, se arată în comunicatul instituţiei. Între România şi China există un acord prin care cele două părţi se angajează să se informeze, dacă „un cetăţean al statului trimiţător este deţinut, arestat sau privat de libertate în orice alt mod, în cadrul circumscripţiei consulare“.
Şi, totuşi, evenimentul este pe agenda MAE
Comunicatul MAE susţinea că statul chinez ar trebui să facă aceste notificări „cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de patru zile de la luarea acestor măsuri“, în timp ce purtătorul de cuvânt vorbea de „maxim 48 de ore“. În acelaşi timp, viceconsulul român la Beijing, Cristina Marinescu, a refuzat să ofere orice informaţie despre acest caz, cerând să fie contactată Direcţia Comunicare Consulară a MAE. „Întrucât evenimentul se află pe agenda de zi, colegii din cadrul acestei direcţii vă pot oferi mai multe informaţii“.
Surse diplomatice susţin că există două variante plauzibile pentru lipsa informaţiilor şi, implicit, a reacţiei diplomatice. Fie statul chinez nu a anunţat partea română, încălcând acel acord, fie informarea oficială s-a „pierdut“ în arhivele MAE român, după venirea „echipei“ Diaconescu. Purtătorul de cuvânt al MAE, Alin Şerbănescu, susţinea ieri că s-a luat legătura cu oficialii chinezi pe „toate căile diplomatice clasice“.
Sursa: adevarul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu